Cu pitorescul dantelat în Balada Mioriţei, asemeni dorurilor ce ne poartă pe-acest picior de plai ștefanian al scumpei şi frumoasei noastre Bucovine, unde mai bat inimi de români, soarele speranțelor noastre răsare cu acelaşi licăr strălucitor. L-am admirat şi vinerea precedentă, în ziua Sfinţilor Părinți Ioachim și Ana pe stil vechi, de hramul sfântului locaş de închinare din cătunul Ursoaia, satul Igești, comuna Ciudei, la 5 ani de la sfințirea bisericii de pe această coastă de deal expusă răsăritului de soare.
Aidoma bisericii de la Putna lui Ștefan cel Mare, ctitorită în stil ștefanian prin osârdia cucernicului părinte paroh Gheorghe Zmoșu și dărnicia unor oameni generoşi, acest sfânt locaș este o oază a dumnezeirii, unde credinţa îşi are rădăcina în adâncurile istoriei.
Biserica este mama neamului nostru, spunea Marele Eminescu. De fapt, două nume strigăm la necaz şi grele încercări – „Doamne” şi „Mamă”. Acum, când, conform legii Ucrainei, ni se scoate limba română din şcoli, o speranţă de salvare a limbii noastre române este Biserica. Deși nu e ușor să reziști când însăși sfintele altare pot fi în primejdie, cât nu ne-ar fi de greu, privirile ne sunt îndreptate spre Patria noastră istorică, de unde în ultimul timp ne vine sprijin și ajutor, fapt remarcat și de primarul Anatolie Pițul, un vrednic și demn român, un bun gospodar și administrator, care prin diverse proiecte, susținut de harnicii colaboratori din echipă – viceprimarul Vasile Pădure și secretara Romena Motrescu cu soțul Gheorghe, se străduiește să le facă viața consătenilor mai ușoară, mai confortabilă.
Cu un coș superb de flori, un mesaj pios de încurajare și felicitare, a împărtășit bucuria sărbătorii cu enoriașii diplomatul român de la Consulatul General al României la Cernăuți, ministrul plenipotențiar Dan-Nicolae Constantin, referindu-se nu doar la ajutorul financiar acordat bisericii de către DRP, ci și la odihna în acest an a celor aproape 900 de elevi români din regiunea Cernăuți în Taberele ARC din România, adresându-le mulțumiri părintelui Gheorghe, protopopului Vasile Covalciuc, primarului Anatolie Pițul, pentru păstrarea credinței ortodoxe, a valorilor identitare.
La invitația părintelui paroh Gheorghe Zmoșu am împărtășit cu enoriașii bisericii din cătunul Ursoaia acest praznic al bucuriei, fiind prezentă în oaza de evlavie, unde porţile cerului se deschid cu harul divin şi mirul tămâii, fapt pentru care îi mulțumim.
Atmosfera liturgică, tămâiată de rugăciunile impunătorului sobor de înalte feţe bisericeşti din Bucovina, Ucraina, și România, în frunte cu PS Nichita, Episcop de Ivano-Frankovsk și Kolomîia, cântările divine ale coriştilor, cuvântul de îndrumare duhovnicească al înaltului prelat, care a evocat viaţa şi faptele demne ale Sfinților Ioachim și Ana, puterea sacrificiului întru credinţă, îndemnându-i pe credincioşi la fapte bune, credinţă şi armonie, au coborât însăşi raiul pe pământ, în acest leagăn al dumnezeirii.
Cu cinci ani în urmă, în 2018, impresionat de pitorescul acestui colţ mioritic de Ţară, prea cucernicul părinte Gheorghe Zmoșu, susţinut de mireni, a avut inspiraţia divină de a înălţa un locaș de închinare întru dăinuirea credinței şi luminii. Ce-i drept, lucrările de construcție sunt încă departe de a fi finalizate. În prezent, grație sprijinului acordat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni în frunte cu Secretarul de stat Gheorghe Cârciu, directorul Radu Cosma, se lucrează la pictura altarului. 9 clopote, dangătul vibrant al cărora îi va chema pe români la Sfânta Liturghie, au fost aduse din Luțk, pe banii adunați de enoriași. În stadiu de construcție e și clopotnița.
Se spune că satul se bazează pe trei piloni – primarul, preotul și directorul școlii. Având asemenea fii harnici, descurcăreți, demni, cu credință și dragoste de neam, precum e primarul Anatolie Pițul, preotul Gheorghe Zmoșu, sprijiniți de protopopul de Storojineț Vasile Covalciuc, suntem siguri că Dumnezeu le va fi călăuză în lucruri edificatoare întru păstrarea celor Sfinte ale neamului.
Felicia Nichita-Toma,
ziaristă la „Zorile Bucovinei”
pentru „Monitorul bucovinean” – https://monitorbuk.com/
