Triunghiul „Odesa plus” întrunit la Cernăuți
La 8 august, la Cernăuți a avut loc o reuniune ministerială în format trilateral „Ucraina – Moldova – România”, în urma căreia a fost adoptată o declarație comună a miniștrilor afacerilor externe. Andrii Sybiga, Mihai Popșoi și Oana-Silvia Țoiu au reafirmat angajamentul față de valorile comune și hotărârea de a contracara agresiunea rusă, de a consolida securitatea regională și de a aprofunda dialogul politic în domenii cheie: combaterea dezinformării și a amenințărilor hibride, consolidarea capacității de apărare și a rezilienței energetice, dezvoltarea transporturilor, comerțului și infrastructurii critice, reconstrucția postbelică a Ucrainei. România și Moldova și-au exprimat solidaritatea neclintită cu Ucraina și au susținut crearea unui Tribunal Special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei. Părțile s-au angajat să depună eforturi pentru a consolida mecanismele internaționale, inclusiv prin inițiativa Bring Kids Back UA, pentru a facilita întoarcerea în siguranță a civililor ucraineni, în special a copiilor, deportați ilegal sau strămutați forțat de Rusia. De asemenea, a fost subliniată necesitatea urgentă de a restabili o pace cuprinzătoare, justă și durabilă pentru Ucraina – cu respectarea suveranității și integrității sale teritoriale în cadrul granițelor recunoscute internațional, inclusiv a apelor teritoriale. La întâlnire au participat și miniștrii afacerilor externe ai Triunghiului de la Lublin – Radosław Sikorski (Polonia) și Kęstutis Budrys (Lituania).
După semnarea acordului trilateral, cei trei miniștri au făcut declarații pentru presă. Ministrul de Externe al Ucrainei, Andrii Sybiga, a ținut să menționeze:
–Acest format a fost inițiat în anul 2022 și de atunci el a crescut într-o colaborare sistematică între părți. În iunie anul curent a avut loc prima întâlnire a liderilor țărilor noastre la Odesa, de aceea este numit „Triunghiul Odesa” – Ucraina-Moldova-România. Și acum, împreună cu colegii mei, am încheiat cea de a patra rundă a consultărilor politice. Am convenit să numim coordonatorii regionali ai formatului nostru. Ei urmează să determine periodicitatea întâlnirilor noastre, să elaboreze agenda și proiectele comune.
A susține Ucraina este în interesele naționale ale Moldovei și României, a accentuat Andrii Sybiga. Aceasta înseamnă o investiție în securitatea și bunăstarea lor. Astăzi Ucraina este principalul contribuitor al securității în Europa. În prezent nimeni nu are dreptul la oboseală, dimpotrivă e nevoie să fie depuse eforturi diplomatice sporite în vederea obținerii unei păci juste și durabile, iar pentru aceasta există acum posibilități reale.
Ministrul de Externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, a accentuat că agresiunea Rusiei se simte și în țara sa:
– Este clar că Rusia urmărește în continuare să creeze haos social, economic și informațional în Republica Moldova pentru a influența viitoarele alegeri parlamentare, care vor avea loc în septembrie. Sunt încrezător că cetățenii noștri nu se vor lăsa manipulați și am convingerea că ei nu vor admite ca în țara noastră să fie o guvernare antiucraineană, antiromânească și antieuropeană.
Autoritățile Republicii Moldova vor depune eforturi pentru a minimaliza atacurile hibride din partea Federației Ruse și mizăm în continuare pe sprijinul Ucrainei, României în promovarea cursului nostru comun european. În încheiere aș vrea să menționez că nu poate exista o Europă liberă, pașnică și prosperă fără o Ucraină liberă, pașnică și prosperă în cadrul frontierelor internațional recunoscute, iar pacea pentru Ucraina înseamnă pacea și pentru Republica Moldova.
–Mă bucur să fiu astăzi aici, la cea de a patra reuniune trilaterală Ucraina-România-Republica Moldova, a declarat ministrul de Externe al României, Oana-Silvia Țoiu. Reconstrucția Ucrainei este și va fi direct legată și de procesul de integrare. Proiectele de interconectare transfrontalieră implementate cu Ucraina și Republica Moldova contribuie în mod activ la aprofundarea integrării în piața unică europeană a acestor două state vecine și a regiunii.
Cea de-a cincea rundă a întâlnirii în formatul „Triunghiul Odesa plus”, va avea loc în România.
Ziua de 31 august urmează să fie decretată Ziua limbii române în Ucraina
Vizita ministerială la Cernăuți a prevăzut și întâlnirea miniștrilor de Externe ai României și Republicii Moldova, Oana-Silvia Țoiu și Mihai Popșoi, cu reprezentanții comunității românești din regiune la Palatul Național al Românilor. Înainte de aceasta, au fost depuse flori la monumentul lui Mihai Eminescu din centrul orașului. La Palatul Național al Românilor înalții oaspeți au fost primiți cu pâine și sare, iar Ansamblul „Izvoraș” din Ropcea, condus de Victoria Costinean, le-a dăruit câteva cântece populare românești. Moderatoarea întâlnirii, Consulul General al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu, a amintit că este ziua de naștere a doamnei Victoria Costinean, lucrătoare emerită a culturii din Ucraina, și i-a înmânat un buchet de flori. Delegația de la Chișinău, care avea un program aparte, a mulțumit românilor bucovineni pentru primirea caldă și sinceră.
–Mă bucur nespus să mă aflu astăzi aici. N-am fost niciodată la Cernăuți, a fost o dorință a mea de mai mult timp să ajung pe aceste meleaguri frumoase. A fost o deosebită plăcere să-i ascultăm pe acești copilași extraordinari, vedem cu câtă dragoste păstrează ei în suflete tradițiile românești, cântecele, operele noastre, a fost și un moment frumos să mergem și să-l cinstim pe marele nostru poet, Mihai Eminescu, și este o ocazie frumoasă și ne bucurăm că am avut astăzi această trilaterală importantă la nivelul miniștrilor de Externe ai Republicii Moldova, Ucrainei și României. Este un format destul de bun și în beneficiul cetățenilor acestor trei țări. Noi depunem eforturi pentru a apropia țările noastre de Uniunea Europeană, acolo unde ne este locul. Muncim pentru a contribui la pacea din Ucraina, din întreaga regiune, a declarat viceprim-ministrul, ministrul de Externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi.
Înainte de a-i oferi cuvântul ministrului de Externe al României, Oana-Silvia Țoiu, Consulul General al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu, a menționat că în ultimii zece ani Cernăuțiul n-a fost vizitat nici de un ministru de Externe al României.
–Am găsit aici o echipă extraordinar de inimoasă și dedicată. Rolul meu de ministru de Externe a fost până în acest moment, când am avut trilaterala. Deja din acest moment, aș zice, sunt mai mult în identitatea mea de român, mă simt aici ca acasă. Cu acest mesaj de prietenie, de drag, de construcție comună pentru viitor am venit și de la Președintele Nicușor Dan, și de la Premierul Ilie Bolojan, m-au rugat să vă transmit gând bun al dumnealor. Am venit să vă cunosc mai bine, să-mi dau seama ce putem construi și proteja ceea ce construiți dumneavoastră aici atât de frumos pentru comunitate.
Doamna ministru de Externe, Oana-Silvia Țoiu, era însoțită de Secretarul de stat de la Ministerul Afacerilor Externe, Ana Tinca, și de Ambasadorul României în Ucraina, Alexandru-Victor Micula.
Dialogul dintre diplomații români și reprezentanții comunității românești din regiunea Cernăuți a început cu întrebarea adresată de scriitoarea Maria Toacă doamnei ministru. Care au fost subiectele de interes comun, negociate în ajun la Kiev, în cadrul vizitei delegației de la București? Înainte de a răspunde la întrebarea adresată, Oana-Silvia Țoiu a menționat aportul Ambasadei României în Ucraina și a Consulatului General al României la Cernăuți la pregătirea acestei vizite.
–Printre subiectele pe care le-am discutat a fost cel privind limba română și avem angajamentul autorităților că vor merge mai departe cu procedurile pentru declararea zilei de 31 august – Ziua de celebrare a limbii române. Credem că acesta este un semn important de respect și recunoaștere. Aceasta a fost o chestiune pe agenda de lucru și parte a motivului vizitei mele aici. Am adresat și întrebările care au venit dinspre comunitate despre impactul legii educației asupra liceelor cu predarea în limba română. Aici dumnealor ne-au asigurat că o să fim parte a acestui dialog. După ce am menționat acest subiect la nivelul cel mai înalt, la întâlnirea cu doamna Premier, ca fiind o preocupare a comunității de aici, ne-au asigurat că aceasta va fi continuată și întărită, a accentuat ministrul român de Externe.
Problema învățământului în limba maternă a fost explicată argumentat de Aurica Bojescu, secretara Uniunii interregionale „Comunitatea românească din Ucraina”. „Tema învățământului este cea mai importantă pentru noi. Dacă nu vom avea școală, nu vom avea nici biserică, nu vom avea nici identitate. Școala trebuie să aibă, în primul rând, dreptul la învățământul în limba maternă. Deci, românii din Ucraina trebuie să se folosească și în continuare de acest drept. Dacă o să cedăm acum școala, vom ceda din ceea ce este mai scump pentru noi”, a accentuat Aurica Bojescu. Mesajul dumneaei a fost completat de viceprimarul CT Ostrița, Dan Crâșmaru. În această comunitate, din care fac parte 10 sate, funcționează școli cu predarea în limba română. Conform reformelor, se prevede deschiderea unui singur liceu academic la Horbova, iar pentru aceasta este nevoie de crearea unor anumite condiții, pe care comunitatea nu le poate îndeplini fără un ajutor financiar din partea României, fie sub forma unor proiecte realizate și susținute de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.
Cristina Paladean, șefa Catedrei de Filologie Română și Clasică de la Universitatea din Cernăuți, a amintit că în curând se vor împlini 150 de ani de la deschiderea Universității și a acestei catedre. Perspectiva catedrei depinde de funcționarea școlilor în limba maternă în satele cu populație românească din regiune. Sunt cazuri când în unele localități se trece treptat la învățământul în limba de stat, iar elevii care vorbesc românește nu mai au posibilitate să-l citească pe Eminescu, pe Creangă. Această situație se răsfrânge direct asupra numărului de studenți la Catedra de Filologie Română și Clasică de la Universitatea cernăuțeană.
Profesorul Dorin Misichevici a semnalat că în urma reformării învățământului mediu general în Ucraina mai multe licee românești din regiune, printre care și vestitul Liceu „Mihai Eminescu” din Carapciu, își vor pierde statutul. El a înaintat sugestia că o ieșire din situație ar fi deschiderea, cu ajutorul României, a câtorva licee cu regim intern sau semi-intern.
Avocatul Iosif Cernușca a abordat chestiunea creării și înregistrării juridice a Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina.
–Știm că este un subiect important pentru comunitate. A fost și parte din discuțiile pe care le-am avut cu guvernul. S-a accentuat asupra unui dialog cu Biserica Ortodoxă Română. În discuția cu guvernul am reiterat nevoia noastră de a avea un răspuns și, pe de altă parte, ca fiecare comunitate să aibă posibilitatea de a-și alege calea, a explicat doamna ministru Oana-Silvia Țoiu.
Jurnalistul Vitalie Zâgrea a abordat problema reparației Casei lui Aron Pumnul, unde urmează să funcționeze Muzeul „Mihai Eminescu” din Cernăuți, președintele Societății panucrainene „Golgota”, Vasile Rauț, a amintit despre necesitatea semnării documentelor oficiale ucraineano-române privind memorialul ostașilor români, căzuți în cel de-al Doilea Război Mondial, din cimitirul din Cernăuți, iar jurnalista Felicia Nichita-Toma a cerut ajutorul României la ridicarea în Storojineț a monumentului lui Iancu Flondor, mare bărbat al neamului românesc din Bucovina.
Nicolae Șapcă, redactor-șef al „Monitorului Bucovinean” și președinte al Societății Scriitorilor Români din Cernăuți, a demonstrat publicațiile românești care apar în regiune, cerând părții române să contribuie la completarea fondurilor bibliotecilor cu cărți bune pentru copii în limba română.
Delegația română și-a încheiat vizita la Cernăuți, luând cunoștință de situația în care se află Casa lui Aron Pumnul. Este o problemă importantă nu numai pentru comunitatea românească din regiune, dar și pentru întregul neam românesc.
Vasile CARLAȘCIUC
„Monitorul bucovinean” – https://monitorbuk.com/
