La 3 august s-au împlinit 160 de ani de la nașterea lui Iancu Flondor, marele bărbat al Bucovinei, Cavalerul Unirii Bucovinei în 1918. În unele surse este indicată ziua de 16 august 1865 ca data nașterii lui Iancu Flondor. Însă, important este faptul că de două ori pe an – în ziua nașterii și în cea a morții – Iancu Flondor este omagiat la mormântul său de lângă Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din suburbia Maidan a Storojinețului. De mai mulți ani, aceste date de omagiere se află în agenda de activități a publicației online „Zorile Bucovinei” și a Societății Jurnaliștilor Români din Ucraina, conduse în prezent, după moartea subită a lui Nicolae Toma, de publicista Felicia Nichita-Toma. Sunt susținute, firește, de celelalte societăți național-culturale românești din regiune.
La începutul anilor 90 ai secolului trecut, în perioada când pulsul vieții național-culturale a început să bată în ritmul său firesc, inspirat de trezirea conștiinței de neam, au fost scoase la lumină multe momente importante ale istoriei zbuciumate a comunității românești de la poale de Carpați. Au fost readuse spre veșnică pomenire personalitățile marcante din interbelic, au fost caracterizați și cinstiți ca martiri ai neamului mii de români, ridicați de la baștină și duși în „siberii de gheață” de către regimul totalitar bolșevic. Numele lui Iancu Flondor nu trebuia căutat în istorie, el trăia în memoria românilor bucovineni. Trebuia căutat mormântul lui, fiindcă autoritățile sovietice s-au străduit ca el să fie nivelat cu pământul. Eforturile Grupului „Arboroasa”, condus de publicistul și scriitorul Dumitru Covalciuc, din care făceau parte Gheorghe Gaficiuc, Florea Șapcă, Alexandru Davideanu, Ștefan Motrescu și alții, au descoperit acel mormânt, iar crucea de lemn, pusă după război pentru a nu se pierde locul înhumării, a fost înlocuită cu una din piatră albă, cu numele lui Iancu Flondor, incrustat pe ea.
La fel cum după Unire, celebrul istoric Nicolae Iorga simțea nevoia de a-i aduce un omagiu lui Iancu Flondor, exclamând: „Cu adâncă recunoștință mulțumim omului întreg și neînfricoșatului Român”, așa și românii bucovineni de astăzi, după un secol de la moartea slăvitului lor copământean, au nevoie de exemplul lui de onest politician și adevărat patriot. Această constatare a fost exprimată într-un fel sau altul în cadrul evenimentului de omagiere a lui Iancu Flondor, care a avut loc duminică, 3 august, la mormântul lui de lângă Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Maidan.
Omagierea lui Iancu Flondor s-a desfășurat în prezența reprezentanților Consulatului General al României la Cernăuți, Cristian-Toma Dacica și Florin Stan, neobositului propagator al valorilor spirituale românești, Ioan Ițco, scriitorului Andrei Breabăn și pictorului Radu Bercea din județul Suceava, jurnaliștilor și activiștilor mai multor societăți românești din regiune. Iscusitul pictor și grafician, Radu Bercea, a adus portretul lui Iancu Flondor, pictat de el special pentru acest eveniment.
Slujba de pomenire – parastasul – este oficiată de fiecare dată de un sobor de preoți, în frunte cu părintele Vasile Covalciuc, protopopul de Storojineț. După rugăciuni și citirea din Sfânta Evanghelie, părintele Vasile Covalciuc s-a adresat celor prezenți cu următoarele cuvinte:
–Astăzi ne-am adunat aici, la Biserica din Maidan să sărbătorim 160 de ani de la nașterea lui Iancu Flondor, care a fost și un bun creștin. Despre el vorbesc faptele lui minunate. Ne-am rugat ca Bunul Dumnezeu să-l primească pentru faptele sale în Împărăția Cerului, împreună cu neamul său. Cei din familia Flondor sunt ctitorii acestor biserici. Pe pământul lor a fost zidită și biserica din centrul Storojinețului, biserica romano-catolică, școala-internat.
Părintele Vasile Covalciuc a mulțumit publicației „Zorile Bucovinei”, personal Feliciei Nichita-Toma, precum și Consulatului General al României la Cernăuți, personal Consulului General Irina Loredana Stănculescu pentru organizarea și susținerea acestui eveniment.
–Ne-am adunat astăzi cu bucurie pentru a demonstra că memoria lui Iancu Flondor nu a dispărut, ci dăinuie. Ne amintim și trebuie să ne amintim și în viitor despre ceea ce a realizat Iancu Flondor pentru statalitatea României, pentru Bucovina. Pentru ca să ne putem uita cu încredere în viitor, trebuie să ne uităm cu demnitate spre ceea ce a fost în trecut. Iar de la Iancu Flondor avem ce învăța, a declarat consulul de carieră Cristian-Toma Dacica.
Al doilea reprezentant al Consulatului General al României la Cernăuți, referentul principal Florin Stan a menționat că…
–…mă simt deosebit de onorat să iau parte la acest moment. Este un moment care va rămâne în analele vieții culturale a unității românești din Bucovina. Iancu Flondor a fost un om cu o desăvârșită puritate sufletească. În tumultul vieții politice de la sfârșitul secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea el nu a făcut nici un compromis cu imoralitatea. Întotdeauna a subliniat că nu trebuie să fii un român de paradă, că trebuie să susții interesele culturale, drepturile tuturor cetățenilor, indiferent de origine, să înțelegi importanța promovării și susținerii limbii materne. Nu întâmplător la 1918, în cadrul Consiliului Național Român, pe care îl reprezenta, a promovat ideea negocierii cu toate părțile implicate în acel moment istoric. Astfel la 160 de ani de la nașterea acestei mari personalități – un simbol al comunității românești, și nu numai, nu putem decât să ne înclinăm sufletele și să-i cinstim memoria cu totală și smerită considerație.
Au apreciat atât importanța personalității lui Iancu Flondor pentru soarta Bucovinei, cât și străduința românilor bucovineni de astăzi de a-i menține mereu aprinsă flacăra memoriei oaspeții aleși din România Ioan Ițco, coordonator al Centrului de Cercetare și Turism, fondator și editor al revistelor „Dacia Străbună” și „Dulce Bucovină”, președinte fondator al Asociației „Dacia Străbună”, Andrei Breabăn, scriitor, autorul epopeii ștefăniene în 10 volume, și pictorul Radu Bercea. Președintele Societății Scriitorilor Români din Cernăuți, Nicolae Șapcă, s-a numărat printre entuziaștii întruniți de Dumitru Covalciuc, care la începutul anilor 90 au găsit mormântul lui Iancu Flondor. Convingându-se de intenția lor sinceră, o bătrânică de la Maidan le-a arătat locul mormântului lui Iancu Flondor. Nicolae Șapcă a amintit și de gestul nobil de creștin al românului Ioan Groza din Oradea care a adus la Storojineț crucea de marmoră pentru mormântul lui Iancu Flondor.
Ucraineanul Mykola Karliiciuk, fost șef de administrație și la Hliboca, și la Storojineț, care de fiecare dată este prezent la asemenea acțiuni, a subliniat că Storojinețul trebuie să-i fie recunoscător lui Iancu Flondor pentru faptele sale săvârșite întru prosperarea populației locale și a orașului. Ziarista Felicia Nichita-Toma a accentuat încă o dată că cea mai bună recunoștință ar fi ridicarea la Storojineț a bustului lui Iancu Flondor. Ea nu-și pierde speranța că acest vis poate deveni realitate. Încercări au fost, dar ele trebuie duse la un bun sfârșit.
Chiar și la un secol de la trecerea la cele veșnice, ne impresionează și astăzi calitățile de politician onest și de sincer patriot ale lui Iancu Flondor. Unii istorici l-au numit „omul cel mai cu vază al Bucovinei”, adăugând că era „un om foarte cumsecade, un patriot, un gentleman, un om cinstit”. Toate aceste trăsături sunt vizibile în următorul epizod din viața lui, atunci când Iancu Flondor refuză de a se refugia în România la începutul Primului Război Mondial. El a declarat: „Mai am și răspunderi nu numai față de mine și de familia mea. Eu stau în văzul tuturor. Ceea ce fac are repercusiuni în multe direcții. De aceea nu pot face ce mi-ar plăcea sau ar fi interesul meu imediat și personal. Trebuie să mă gândesc și la alții… și la viitor”. Scurt, dar cât se poate de elocvent – un exemplu excelent pentru politicienii de astăzi.
Vasile CARLAȘCIUC
„Monitorul bucovinean” – https://monitorbuk.com/
Foto Nicolae Hauca
