În după amiaza zilei de 11 martie, la Palatul Național al Românilor din Cernăuți a avut loc lansarea a cinci volume din colecția „Scriitori Români din Cernăuți”. Ele au văzut lumina tiparului la finele anului trecut, în cadrul proiectului realizat de Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”, susținut de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (coordonator de proiect Eugen Patraș). Edițiile au fost îngrijite și prefațate de poetul și criticul literar Ștefan Hostiuc.
În cuvântul de deschidere, Nicolae Șapcă, președintele Societății Scriitorilor Români din Cernăuți, a atras atenția asupra unei coincidențe semnificative: anume la 11 martie, acum un an, și-a reluat activitatea Societatea Scriitorilor Români din Cernăuți, după pierderea irecuperabilă – plecarea la cele veșnice a fondatorului și primului ei președinte, poetului Ilie Tudor Zegrea. Poetul Nicolae Șapcă, având în față cărțile expuse, a accentuat că și la Cernăuți se editează carte românească de valoare.
Criticul literar, Ștefan Hostiuc, care trudește cu sârg și devotament la această serie foarte necesară pentru cititorii români din regiune, a operat cu următorii indici: în anul 2022 la colecția „Scriitori români din Cernăuți” au apărut două titluri de carte, în 2023 – patru titluri de carte, în 2024 – deja cinci titluri de carte. Planul pe anul 2025 încă nu este definitivat, dar Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”, cu susținerea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni planifică editarea operei poetice a lui Vasile Levițchi într-un volum de circa 700 de pagini.
Primul volum la care s-a referit prezentatorul Ștefan Hostiuc este „Opera poetică” a lui Vasile Tărâțeanu (volumul I). Caracterizându-l pe Vasile Tărâțeanu ca poet al marginilor (de suflet, de gând, de țară, de tradiție, de modernitate și postmodernitate), aflat dintotdeauna în căutarea centrului strategic, a inimii lucrurilor, Ștefan Hostiuc a precizat că acesta are o operă poetică mai mare, în comparație cu ceilalți frați de condei nord-bucovineni. De aceea în primul volum au fost incluse versurile selectate din patru plachete ale lui Vasile Tărâțeanu, apărute în perioada 1981-1990.
Jurnalistul Vasile Carlașciuc a ținut să adauge că în acest volum găsim poemele care au pregătit apariția poetului tribun Vasile Tărâțeanu după 1991. În creația sa se întâlnesc și se concurează două Euri poetice opuse. Este o trecere de la versul clasic la cel modernist. Pe poet îl doare faptul că deseori „Ca pe Hristos noi răstignim Cuvântul”.
Poetul Vasile Bâcu, președintele Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu” a făcut o prezentare a volumului „Opera poetică” de Ilie T. Zegrea. Deși regretatul Ilie Tudor Zegrea a fost unul dintre cei mai valoroși poeți bucovineni, el era într-o anumită măsură necunoscut maselor largi de cititori. Se explică aceasta prin faptul că au existat puține întâlniri cu scriitorii în localitățile din regiune, că plachetele de poezii ale lui, editate la Chișinău și în România, aproape că nu ajungeau în bibliotecile noastre. Vasile Bâcu este convins că acest gol va fi completat anume prin realizarea proiectului inițiat de Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”.
Profesoara Viorica Stan, soția diplomatului Florin Stan de la Consulatul General al României la Cernăuți, a prezentat volumul „Poezii pentru (când suntem) copii” de Arcadie Suceveanu. Refugiul în copilărie, consideră prezentatoarea, este o formă de supraviețuire. Ea a comparat versurile pentru copii ale lui Arcadie Suceveanu cu cele pe care le-a citit în copilărie, găsindu-le la un înalt nivel artistic. Ștefan Hostiuc a adăugat că poezia scrisă pentru cei mici e adevărată doar dacă îi emoționează și pe cei mari, fapt dovedit excelent de Arcadie Suceveanu, unul dintre cei mai mari scriitori pentru copii din întregul spațiu spiritual românesc.
Din colecția „Scriitori Români din Cernăuți” fac parte și cărți de memorialistică. Din această serie face parte și cartea „Amintiri și portrete din Cernăuțiul interbelic” de Leon Țopa. Comentând drama spirituală a acestui autor, Ștefan Hostiuc a subliniat că Leon Țopa „a încercat să se împartă între studiul sociologic și activitatea publicistică și literară”. Scriitoarea Maria Toacă și arhivistul Dragoș Olaru au recunoscut că au rămas adânc impresionați chiar de lectura fugitivă a acestui volum, simțindu-se în atmosfera spirituală din perioada interbelică, descrisă spre sfârșitul vieții sale de Leon Țopa. Sub impresia acestei lecturi, Dragoș Olaru s-a deplasat în satul Carapciu pe Ceremuș, unde s-a născut autorul „Amintirilor și portretelor…”. Acolo a discutat cu un bătrân care știa românește și care a început să lăcrimeze, când a auzit că poate comunica cu cineva românește.
Diplomatul și istoricul Florin Stan de la Consulatul General al României la Cernăuți a făcut o analiză generală a volumului „Românii din Ucraina: teme, probleme, dileme” de Ștefan Hostiuc, care este mai mult decât istorie, ci și o „prezență vie” a românilor pe aceste meleaguri. Florin Stan este de acord cu profesorul de la Suceava Ștefan Purici, care afirmă că Ștefan Hostiuc „a devenit o voce importantă în peisajul publicistic românesc”.
Aceste cărți de zile mari, care confirmă calitatea cuvântului românesc, după cum a conchis Cristina Paladean, șefa Catedrei de Filologie Română și Clasică a Universității din Cernăuți, directorul Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”, trebuie să ajungă în bibliotecile școlare sau sătești din localitățile românești din regiune.
P. BOCANCEA
„Monitorul bucovinean” – https://monitorbuk.com/
