Sărbătoarea Limbii Române s-a născut în momentul triumfului unui adevăr istoric, care în rezultatul unui enorm avânt patriotic și spiritual a întors în Basarabia și în nordul Bucovinei haina firească a acestui grai – alfabetul latin, înstrăinat de regimul totalitar sovietic timp de șapte decenii. În unison cu inimile înseninate de pronia cerească ale celor 700 mii de cetățeni ai Republicii Moldova, participanți la Marea Adunare Națională de la Chișinău, care au votat la sfârșit de august 1990 această decizie firească pentru un neam, au bătut și inimile românilor din regiunea Cernăuți. De aceea, Sărbătoarea Limbii Române de la Chișinău a fost adusă și încetățenită la Cernăuți de Societatea pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu”, proaspăt creată. Atunci, la începutul anilor 90 nu aveam nici un bust al Poetului nostru național în „dulcea Bucovină”, dar marii fii ai neamului Grigore Bostan, Vasile Levițchi, Mircea Lutic, Vasile Tărâțeanu, Ilie Tudor Zegrea, Vasile Bizovi, Vasile Tovarnițchi, Gheorghe Micailu, Dumitru Covalciuc, Nicolae Motrescu și alții, cu susținerea presei de expresie românească și a locuitorilor din satele românești, au îndreptat în albia firească renașterea național-culturală din ținut. La 31 august a anului de grație 2023, la Cernăuți a fost marcată cea de-a 34-a ediție a Sărbătorii „Limba noastră cea română”. Această sărbătoare are deja statut național și este cinstită în întregul spațiu spiritual românesc din lume. La Cernăuți, în mod tradițional, ea este organizată de Societatea pentru Literatura și Cultura Românească în Bucovina „Mihai Eminescu”, la cârma căreia stau poeții Vasile Bâcu, Nicolae Șapcă, Gheorghe Ungureanu și alții, care, atunci la începutul anilor 90, erau studenți și au învățat la școala patriotismului și demnității de neam a fondatorilor acestei asociații românești regionale.
Eminescu – altarul la care rostim Crezul nostru național
La 31 august, cu depunerea de flori la monumentul lui Mihai Eminescu din centrul Cernăuțiului a început cea de-a 34-a ediție a Sărbătorii „Limba noastră cea română”. E al doilea an la rând, când această zi de proslăvire a graiului matern, pentru care, vorba poetului, chiar Dumnezeu a vărsat o lacrimă „printre aştri”, a fost marcată în condiţii de război. Deci, a lipsit amploarea de cândva, dar nu şi sinceritatea, şi durerea pentru codul genetic al „neamului de la poale de Carpaţi”. La acest moment solemn au participat alături de români și reprezentanți ai autorităţilor locale şi regionale, oaspeți din România, printre care se număra Alina Doboș, reprezentanta Biroului Regional de Cooperare Transfrontalieră România-Ucraina, precum şi diplomaţi români de la Cernăuţi şi Kiev. De data aceasta Ambasada României din Ucraina a fost reprezentată de consulul Alina Nicola.
La sărbătoarea găzduită de Palatul Naţional al Românilor din Cernăuţi au fost prezenţi o delegaţie a CT Ciudei, în frunte cu primarul Anatolie Piţul, însoţit de un grup de profesori şi elevi de la Liceul din Igeşti, cunoscuta profesoară de română de la Liceul din Mihoreni, Mihaela Lupu, a adus la sărbătoare un grup de elevi, îmbrăcaţi în costume naţionale româneşti, iar Elena Nandriş de la Mahala a venit cu Ansamblul de copii „Urmaşii lui Ştefan”, care în vacanţa de vară au reuşit să evolueze şi în România. Unul din evenimentele principale ale sărbătorii a fost debutul Corului de copii al Societăţii „Armonia”, condus de Dumitru Caulea şi Luminiţa Demianic. Noul colectiv activează la Liceul din Voloca. A fost o transmitere simbolică a ştafetei spirituale. Mai întâi a evoluat Corul „Dragoş Vodă” al Societăţii „Mihai Eminescu”, interpretând cântecul „Seara pe deal”, pe versuri de Mihai Eminescu, apoi l-a urmat Corul de copii „Armonia” cu un cântec despre Eminescu, pe versuri de Adrian Păunescu.
Oamenii de litere Vasile Bâcu, Nicolae Şapcă şi Maria Toacă au prezentat noile apariţii editoriale.
Au fost lansate cărți și reviste donate de prieteni din România pentru Biblioteca Societății „Mihai Eminescu”. Vasile Bâcu s-a referit la cărțile primite de la Doru Pogoreanu din Dorohoi, directorul Editurii PROSPEXI, și de la scriitorul Ioan Raducea din Iași, iar Nicolae Șapcă – la un album deosebit, întitulat „Pelerin în Muntele Athos” al scriitorului ieșean Grigore Radoslovescu. A intervenit Dragoș Olaru, fost colaborator la Arhiva regională din Cernăuți, care a prezentat un alt album – o ediție de gală a lucrărilor pictorului Constantin Flondor, stabilit la Timișoara după refugiul din 1940 și 1944 al părinților săi din Cernăuți. Printre toate aceste ediții a fost și volumul „Boianul meu cu inima română” de Maria Toacă, dedicat jubileului de 500 de ani al satului ei natal și apărut de sub auspiciile editurii chiar în ajunul Sărbătorii „Limba noastră cea română”. „Am scris-o, după cum a recunoscut însăşi autoarea, în decursul întregii mele vieţi”. Este o istorie a Boianului redată prin prisma destinelor consătenilor. În această carte autoarea a scris și despre surorile cântărețe Anastasia și Sofia Poclitari. Fiind prezente la sărbătoare, ele au interpretat un cântec drag sufletului românesc.
Punctul culminant a fost lansarea CD „Cred în fericire” al interpretei Carolina Jitaru. El cuprinde 15 piese muzicale, compuse de Carolina Jitaru şi nu numai, pe versurile poeţilor din nordul Bucovinei. Autoarea a interpretat câteva cântece incluse în acest CD cu tematica limbii române. Cu ea au cântat în unison şi copiii din Ansamblul „Urmaşii lui Ştefan”.
Atât CD-ul Carolinei Jitaru, cât şi cartea Mariei Toacă constituie proiecte ale Societăţii „Doamnele Române”, susţinute de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.
Sărbătoarea graiului matern – sărbătoare spirituală deosebită
Anatolie Pițul, primarul CT Ciudei: – Este o sărbătoare a întregii comunități românești din ținutul nostru și mă bucur că am fost prezent la ea împreună cu un grup de activiști din CT Ciudei. La Sărbătoarea limbii noastre cea română au fost abordate și problemele referitoare la dăinuirea ei pe meleagurile bucovinene. Vom face totul ce depinde de noi ca în Comunitatea Teritorială Ciudei, unde marea majoritate a populației o formează românii, limba română să fie la ea acasă. Trăim timpuri grele, de război, dar și în perioada regimului totalitar n-a fost ușor. Vița noastră românească dă oameni deștepți, talentați, care ne-au însuflețit la păstrarea graiului, credinței și tradiției noastre naționale. A fost o sărbătoare frumoasă, ne-a impresionat foarte mult lansarea CD-ului Carolinei Jitaru cu cântece pe versurile poeților noștri bucovineni. Sunt cântece dragi și apropiate inimii și sufletului nostru.
Nicolae Mintencu, profesor de română și rapsod popular din Voloca, Învățător emerit al școlii din Ucraina: – La multe ediții ale Sărbătorii „Limba noastră cea română” am fost prezent cu elevi de-ai mei. Acum nu mai lucrez în școală, dar mă străduiesc să fiu prezent la asemenea evenimente deosebite pentru românii din nordul Bucovinei. Sunt fericit că am fost profesor de română mai bine de jumătate de veac la școala din satul natal și trăiesc sentimentul că mi-am făcut cu cinste și conștient misiunea. De opt ori am înscenat cu elevii poemul „Luceafărul” de Eminescu. Astfel ei cunosc pe din afară această capodoperă a literaturii române. La fel am pus în scenă și unele povești de Ion Creangă. Consider că asemenea înscenări întăresc dragostea față de cuvântul matern la elevi. Și aceasta rămâne pentru toată viața.
Ca interpret de cântece românești, am rămas profund impresionat de lansarea CD-ului Carolinei Jitaru „Cred în fericire”. Cunosc capacitățile și apreciez foarte mult talentul vocal al Carolinei Jitaru. Eu cred în marele ei succes.
Carolina Jitaru, jurnalistă și folkistă: – Spre acest eveniment deosebit în viața mea am parcurs o cale de circa douăzeci de ani. Este primul meu CD, lansarea căruia a avut o rezonanță largă, și nu numai în rândul românilor. M-au felicitat interpreta ucraineană Iryna Styț, vestitele duete cernăuțene „Pysanka” și „Skrynia”. Redactorul de la Radio Moldova, Pavel Cepraga, care a pus pe post subiectul de la Sărbătoarea „Limba noastră cea română” de la Cernăuți, mi-a declarat că la Chișinău mai am un admirator al talentului meu. Cuvinte calde, sincere și de încurajare mi-au transmis din România istoricul literar Lucia Olaru-Nenati, Rodica Cojocaru de la București, precum și toți membrii Cenaclului literar transfrontalier „Mașina cu poeți” (Cernăuți-Suceava). Lansarea albumului meu va continua la TVA Cernăuți și la Radio România Internațional. M-am convins că poeții noștri scriu versuri foarte bune, că publicul nostru pune preț pe valori autentice. M-a bucurat mult că și tineretul nostru a apreciat acest CD. Pentru mine el este un stimul puternic și am înțeles că munca mea nu este zădarnică. M-am ales cu o enormă energie de creație și cu noi planuri. Iar acest CD n-ar fi apărut dacă Departamentul pentru Românii de Pretutindeni n-ar fi susținut proiectul respectiv înaintat de Societatea „Doamnele Române” din care fac parte.
Vasile CARLAȘCIUC
Foto Nicolae Haucă
