În zilele de 5-6 decembrie, Centrul cultural „Ivan Mîkolaiciuk” din Cernăuți a găzduit Forumul românilor din Ucraina cu genericul „Dezvoltarea minorității (comunității) românești din Ucraina: dimensiune socială, culturală și educațională”. A fost un eveniment de mare amploare organizat de Serviciul de stat pentru etnopolitică și libertate a conștiinței. Un eveniment similar a fost organizat anterior de această instituție de stat și pentru minoritatea (comunitatea) maghiară din regiunea Transcarpatia.
Scopul principal al acestui Forum a fost de a demonstra câtă grijă are statul ucrainean de minoritățile conlocuitoare, aceasta fiind și o condiție deosebit de importantă pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, fapt mult dorit de etnicii români din țară.
Autoritățile statului au fost reprezentate la Forum de Viktor Elenski, șeful Serviciului de Stat pentru etnopolitică și libertate de conștiință, locțiitorul său Igor Lossovski și șeful secției pentru etnopolitică Viktor Kovrei. La lucrări a participat Igor Prokopciuk, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Ucrainei în România, iar conducerea regiunii Cernăuți a fost reprezentată la cel mai înalt nivel prin Ruslan Zaparaniuk, șeful Administrației de stat (militare) Cernăuți, Mykola Guitor, prim vicepreședinte al Consiliului Regional. Online am fost felicitați de Oleg Nemcinov, ministru al Cabinetului de Miniștri al Ucrainei, Macei Ianceak, șeful oficiului Consiliului Europei în Ucraina.
La Forum au fost invitați reprezentanți ai statului Român și anume ES Alexandru Victor Micula, Ambasadorul României la Kiev, ES Irina Loredana Stănculescu, Consul General al României la Cernăuți și consulul Dan Nicolae Constantin, ministru plenipotențiar.
Comunitatea românească din Ucraina a fost reprezentată de primari, directori de școli, lideri de societăți culturale românești, scriitori și ziariști, oameni de afacere din regiunile Cernăuți, Transcarpatia și Odesa.
După minutul de reculegere în memoria eroilor căzuți pe câmpul de luptă în războiul cu Rusia, reprezentanții puterii de stat de la Kiev, gazdele cernăuțene, în repetate rânduri au mulțumit României pentru sprijinul necondiționat în aceste vremuri de război. Chiar din prima zi a invaziei la scară largă, România i-a întâmpinat pe refugiații ucraineni la porțile țării cu cele trebuincioase de primă necesitate, le-au oferit masă și acoperiș de-asupra capului în condiții cel puțin decente, deseori chiar foarte bune. Poate pentru prima dată am auzit atâtea cuvinte de mulțumire la adresa României, chiar dacă se cunoaște faptul că țara vecină acordă Ucrainei un ajutor incontestabil și de proporții mari, ca să nu zic poate cel mai mare. S-a reiterat și faptul că etnicii români din Ucraina luptă pe front și mulți dintre ei au căzut pe câmpul de luptă.
În cuvântul său de salut, Alexandru Victor Micula, Ambasadorul României la Kiev, a încredințat autoritățile țării noastre că și de acum încolo România își va ajuta vecinul.
Cum e și firesc, organizatorii au căutat să demonstreze câte fapte bune se fac pentru minoritățile naționale din țara noastră Ucraina, dar mai ales pentru noi românii. Și multe dintre ele nici că ar putea fi contestate la nivel legislativ. Unele cerințe de ale noastre au fost scoase din legislație, cum ar fi cotele de ore în limba română. Chiar dacă mai rămânem divizați în români și moldoveni potrivit ultimului recensământ oficial care a avut loc cu o groază de ani în urmă, iar când e vorba de limbă, suntem cu toții numiți „vorbitori de română”. Nu putem face pretenții nici că ne-ar lipsi manualele în limba română. Ni s-a demonstrat că avem 64 de școli cu predarea în limba română, adevărat că nu s-a amintit despre cele 116 din 1991. Oricum, s-a vorbit despre ce avem și totul aceasta s-a desfășurat în patru platouri de discuție (paneluri), discursuri fiind prezentate de Aliona Atamaniuk, prim vicepreședinte al Administrației regionale de stat Cernăuți, Katerina Taranik-Tkaciuk, specialist principal la Departamentul învățământului școlar al Ministerului de învățământ și știință a Ucrainei, Oxana Sakrier, directorul Departamentului de Învățământ și Știință al AMS Cernăuți, Irina Osovska, prorector la Universitatea Naționale „Iuri Fedkivici” din Cernăuți, Iulia Hrițcu, consilier al șefului AMS Cernăuți, Iaroslava Riznikova, director adjunct la Departamentul pentru cultură, minorități și religii a Administrației regionale de stat Odesa ș.a. Mă iertați, dar numai cei naivi ar putea să creadă că reprezentanții statului ar putea să vorbească despre problemele, doleanțele, zecile de demersuri ale comunității românești, de cele mai multe ori trimise de aceștia „la arhivă”.
De menționat faptul, că nici comunitatea românească nu a venit cu mâna goală la acest Forum, primul de așa înalt nivel organizat de stat. Nu mă voi opri asupra „odelor înălțătoare”, dar țin să povestesc despre problemele pe care spicherii noștri incluși în program au vorbit în fața autorităților de la Kiev și Cernăuți.
Mai întâi despre problemele stridente ale comunității românești a vorbit doamna Irina Loredana Stănculescu, Consul General al României la Cernăuți, care în ajunul Forumului s-a întâlnit la sediul Consulatului cu un număr important de intelectuali din regiune care reprezentau învățământul, autoadministrarea locală, societăți culturale. Excelența Sa a punctat problemele referitoare la păstrarea rețelei de licee academice, dezvoltarea învățământului în limba maternă, respectarea drepturilor minorităților ca factor important la aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.
Principalul speech referitor la situația învățământului în limba română în țara noastră i-a revenit doamnei Aurica Bojescu, cunoscută în funcțiile de secretar responsabil al Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina” și președintă a Centrului Bucovinean de Cercetări Actuale, dar și în funcțiile deosebit de importante de vicepreședinte al Consiliului reprezentanților asociațiilor publice ale popoarelor indigene și minorităților naționale de pe lângă Ministerul educației și științei din Ucraina și Membru al Consiliului Asociațiilor publice ale minorităților (comunităților) naționale din Ucraina din cadrul Departamentului pentru etnopolitică și libertate de conștiință, adică a instituției care a organizat Forumul.
Vorbitoarea a menționat că „limba influențează modul de gândire și procesul creativ al fiecărei persoane. De aceea este important pentru noi să învățăm în limba noastră maternă și, în același timp, să învățăm foarte-foarte bine limba ucraineană de stat. Păstrarea rețelei de instituții de învățământ cu limba română de predare stă la baza dezvoltării stabile a comunităților noastre și a societății în ansamblu.
Suntem nevoiți să afirmăm, din păcate, că reglementarea legislativă inițiată în ultimii ani în lipsa dialogului a lipsit cetățenii de libera alegere a limbii de predare, a anulat garanția constituțională și a eliminat fundamentele instituționale pentru obținerea învățământului în limba maternă. Eu sunt convinsă că după victoria în război se va impune revizuirea legislației”.
Iată principalele puncte din discursul vorbitoarei, sub care și-au pus semnătura aproape toți participanții la întrunirea ad-hoc de la Consulat din ajunul evenimentului:
—în perspectiva implementării Legii Învățământului din Ucraina, să se păstreze un liceu academic cu predare în limba română în oraşul Cernăuți, prin alocarea unei noi clădiri pentru clasele primare şi a unui imobil pentru cămin pe lângă blocul existent în care studiază elevii;
—păstrarea minim a unui liceu academic cu predarea în limba română în fiecare Comunitate Teritorială (CT) în care locuiesc etnici români;
—micșorarea numărului de elevi pe clasă (cel puțin 25 elevi/clasă şi nu 50 elevi/clasă) şi a numărului de clase, ca excepție la lege pentru minoritatea românească, conform legislației europene şi a Legii învățământului preuniversitar din România, pentru egalitate de tratament între elevii ucraineni din România şi cei români din Ucraina;
—introducerea unor excepții la lege destinate minorităților în sensul funcționării optime a unităților de învățământ;
—convocarea de către autoritățile ucrainene competente a tuturor directorilor de unități de învățământ cu predare în limba română, a primarilor localităților cu populație majoritar românească, a şefilor secțiilor de învățământ şi a altor decidenți, în vederea identificării soluțiilor financiare şi materiale pentru întrunirea condițiilor constituirii a minim un liceu academic cu predarea în limba română în fiecare comunitate teritorială;
—perfecționarea cadrelor didactice până la intrarea în vigoare a condițiilor legii în 2027, pentru respectarea cerințelor necesare încadrării ca personal didactic liceal;
—elaborarea de programe, manuale şi sesiuni de formare a cadrelor didactice în vederea perfecționării în limba română a cadrelor didactice pentru disciplinele cu terminologie de specialitate prin organizarea unor schimburi de experiență/stagii de formare de lungă durată între profesori din România şi profesori din Ucraina;
—elaborarea unui mecanism de mobilitate a cadrelor didactice pentru a preda în mai multe unități de învățământ;
—în cadrul viitoarelor licee academice, pentru întrunirea condițiilor logistice, crearea unor spații distincte pentru funcționarea claselor primare, gimnaziale, respectiv liceale;
—identificarea de sume necesare de la bugetul de stat al României pentru subvenționarea unităților de învățământ care vor fi create până în 2027 (licee academice), în condițiile insuficientei alocări bugetare de către Ucraina;
—introducerea la Evaluarea independentă externă (ZNO) a disciplinelor Limba și literatura română în cadrul obiectelor opționale;
—constituirea la nivelul comunităților a unui Consiliu reprezentativ cu membrii în domeniul filologic, didactic, specialiști în domeniul disciplinelor şcolare (matematică, chimie, fizică etc.), în vederea traducerii fidele şi redactării manualelor necesare procesului de predare-învățare în limba română, etc.
Cristina Paladian, șefa catedrei de Filologie Română și Clasică a Universității din Cernăuți, a solicitat modificarea prevederilor legale/softului (EDEBO) la eliberarea diplomelor absolvenților catedrelor de filologie română şi clasică din învățământul universitar din Ucraina, necesar implementării la nivelul specialității universitare a titulaturii prin eliminarea termenului „moldovenească” și a „limbii minorității moldovenești din Ucraina”. De asemenea doamna Paladian a solicitat introducerea denumirii specialității de „limba și literatura română”.
Maria Nicorici, primarul comunității teritoriale orășenești Noua Suliță, a vorbit despre perspectivele deschiderii unor clase cu limba română de predare în liceul ucrainean din oraș.
În platoul de discuție nr.3 unde s-a vorbit despre starea și perspectivele dezvoltării publice, culturale și spirituale ale minorității (comunității) românești din Ucraina, a moderat domnul Serghei Hacman, vicepreședintele Consiliului regional pentru politică etnonațională.
În cadrul platoului de discuție nr.4 unde s-a vorbit despre apărarea drepturilor și dezvoltarea minorităților (comunităților) naționale din Ucraina pe calea eurointegrării, a ținut un discurs Victor Micula, Ambasadorul României la Kiev, care a vorbit despre calea spre integrarea Ucrainei în Comunitatea europeană.
Un discurs la temă a avut și Vasile Bâcu, președintele Societății pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți, care a vorbit despre românii din partea de nord a Bucovinei începând de la Alexandru cel Bun, traversând prin toate regimurile statale până la ora actuală. S-a oprit asupra înființării primelor școli în limba română din actuala regiune Cernăuți, s-a oprit asupra faptului că sprijinirea minorităților naționale este doar benefică pentru oricare stat. Ca exemplu a povestit despre discuția sa cu un profesor din Cluj, pe care l-a întrebat cum se traduc manualele la ei, ce probleme există? Răspunsul a fost foarte limpede: „eu din grădiniță și până la Facultate am învățat în limba maghiară”. Deci nu există vreun pericol dacă minoritățile sunt stimate.
Noi mai ținem minte că până nu chiar așa de demult ne bucuram oarecum de asemenea drepturi, chiar dacă ne făceam Facultatea fie la specialitatea de limbă și literatură română la Cernăuți, fie la alte instituții superioare din R.Moldova sau România. Însă această cale, cu regret, devine tot mai anevoioasă.
În a doua zi a Forumului organizatorii au vizitat Liceul „Lider” de la Boian-Hlinița și Muzeul de arheologie „Maximilian Hacman” din Oprișeni. Au intrat și pe la sediul Societății „Mihai Eminescu”, unde președintele Vasile Bâcu s-a oprit și asupra chestiunii edificiilor minorităților naționale din oraș, retrocedat fiind doar Casa națională a ucrainenilor, fapt pentru care nici nu știu dacă au fost necesare mari eforturi.
Îmi amintesc că acum vreo douăzeci de ani un guvernator al regiunii Cernăuți spunea: toate problemele interetnice vor dispărea atunci, când românii din Ucraina vor trăi mai bine decât Ucrainenii din Ucraina, iar ucrainenii din România vor trăi mai bine decât românii din România. Teoretic avea dreptate. Noi doar să visăm la așa ceva. Rămânem oricum cu gândul că poate acest Forum organizat la un nivel atât de înalt, la care cel puțin am fost ascultați, poate vom fi și auziți. Eu revin la ce spuneam și acum mai bine de zece ani: ne dorim să avem posibilitatea și dreptul să iubim țara noastră Ucraina în limba română. Ar fi oare ceva rău pentru dânsa?
Nicolae ȘAPCĂ
„Monitorul bucovinean” – https://monitorbuk.com/
