Sărbătoarea tradițională „Limba noastră cea română” a fost marcată la Cernăuți, la 31 august, ca un mic, dar dublu jubileu. Ea a ajuns la cea de a 35-a ediție, iar organizatorul sărbătorii – Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina „Mihai Eminescu” (în momentul constituirii la 28 mai 1989 – Societatea regională pentru cultura moldo-română „Mihai Eminescu”) a rotunjit 35 de ani de activitate întru propășirea național-spirituală a comunității istorice românești din ținutul nostru mioritic.
Mai bine de o treime din veac, servind idealurile spirituale ale neamului…
Ideea revenirii la crearea societăților național-culturale, așa cum a fost în Bucovina în secolul al XIX-lea, în perioada interbelică a fost adusă în rândurile intelectualității românești de „vântul proaspăt și înnoitor” al „perestroicii” lui Mihail Gorbaciov. Atunci, la sfârșit de primăvară a anului 1989, în fosta Sală Sinodală a Reședinței Mitropoliților Bucovinei, a fost constituită Societatea „Mihai Eminescu”, primul ei președinte devenind Grigore Bostan, șeful Catedrei de Filologie Română și Clasică a Universității cernăuțene. Președinte de onoare a fost ales poetul Vasile Levițchi. Din grupul de inițiativă au făcut parte personalități cu contribuții ponderabile la cauza menținerii identității noastre de neam. Și-au scris numele pe primele file ale istoriei noii Societăți și titularii catedrei de Filologie Română și Clasică Alexandrina Cernov, Ilie Popescu, Lora Bostan, Teodosia Chitari, Ștefan Hostiuc, activistul public și cadru didactic la acea oră Mircea Druc, docentul universitar, fizicianul Aurel Constantinovici, scriitorii Vasile Tărâțeanu, Ilie Tudor Zegrea, Mircea Lutic, Simion Gociu, Dumitru Covalciuc, Grigore Crigan, pedagogii Vasile Bizovi, Vasile Tovarnițchi și Mihai Jar, jurnaliștii Ion Crețu, Ion Rusu, Gheorghe Aiftodi, Ștefan Broască, Maria Toacă, arhiviștii Petru Grior și Dragoș Olaru, slujitorii altarului Mihai Ivasiuc, Boris Țapu și Adrian Acostachioaie, sculptorul Dumitru Gorșcovschi, autorul monumentului lui Mihai Eminescu din Cernăuți, ridicat în centrul orașului după 11 ani de activitate a Societății…
Această listă poate fi continuată, fiindcă imediat în mai multe localități românești din regiune au fost create filiale ale Societății, apoi au apărut și alte societăți – „Golgota” (președinte Petru Grior, vicepreședinte Ilie Popescu, fost deportat), Asociația pedagogică „Aron Pumnul” (președinte Aurel Constantinovici), „Arboroasa” (președinte Dumitru Covalciuc) etc. În perioada creării filialelor a fost înregistrat și ziarul „Plai Românesc”, organul de presă al Societății – primul ziar românesc din regiune tipărit în grafie latină, primul redactor fiind Vasile Tărâțeanu. De asemenea, a fost creat și Corul „Dragoș Vodă” – corul Societății „Mihai Eminescu”, participant la toate evenimentele importante organizate de ea.
În decursul acestor ani, la cârma Societății „Mihai Eminescu” s-au aflat Grigore Bostan, Ilie Tudor Zegrea, Alexandrina Cernov, Mircea Lutic, Arcadie Opaiț și în prezent Vasile Bâcu. Este o activitate publică, care cere discernământ și eforturi mari. Atunci, la 28 mai 1989, în momentul constituirii Societății și alegerii lui Grigore Bostan în funcție de președinte al ei, copământeanul nostru, vestitul poet de la Chișinău, Ion Vatamanu, prezent la acea istorică adunare, felicitându-l pe noul președinte, l-a prevenit: „Acum ești stâlpul unei societăți. Ești apărătorul și îndrumătorul spiritual al ei și trebuie să găsești și timp, și să depui eforturi pentru a îndeplini această misiune nobilă”. Aceste cuvinte rămân în afara Statutului Societății, dar toți dintre președinții enumerați mai sus s-au străduit să le respecte. Nu face excepție nici actuala conducere a Societății. Cu ocazia împlinirii a 35 de ani de la crearea Societății „Mihai Eminescu” și în preajma sărbătorii „Limba noastră cea română”, omul de litere Ștefan Hostiuc, pe atunci secretar al Societății, a trimis un mesaj mai amplu, în care analizează primii pași făcuți pe calea propășirii de către noua organizație publică a românilor din regiunea Cernăuți, prima apărută pe arenă după jumătate de veac de regim totalitar.
Sărbătoare născută din grija pentru continuitatea noastră ca popor
Chiar din momentul constituirii sale, Societatea „Mihai Eminescu” s-a bucurat de susținere din partea României și Moldovei. România se apropia de crucialul decembrie 1989, iar Marea Adunare Națională din Moldova s-a pronunțat ferm în apărarea limbii materne – limbii române – și pentru revenirea la alfabetul latin. Imediat după „puciul” din august 1991 de la Moscova, care a dus la ruinarea imperiului sovietic totalitar, a fost instituită sărbătoarea Limbii Române. Această idee a fost susținută de conducerea Societății „Mihai Eminescu” și la două săptămâni a fost organizată la Cernăuți, în Teatrul de Vară din Grădina publică o sărbătoare asemănătoare. Sala mare a Teatrului de Vară a fost arhiplină și activistul Dumitru Covalciuc, ieșind pe scenă în fața mulțimii, a făcut un mic apel: el citea denumirea localităților românești din regiune și din sală își anunțau prezența localnicii de acolo.
Primele ediții ale Sărbătorii „Limba noastră cea română” au avut un caracter mai mult social-politic, partea artistică era trecută pe planul doi. Conaționalii noștri din vorbitori de limba română au devenit și apărători ai ei, abordând de pe scena acestei sărbători probleme de importanță vitală privind prezentul și viitorul dăinuirii graiului nostru matern în nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și în Ținutul Herța. La actuala ediție a Sărbătorii „Limba noastră cea română” președintele Societății „Mihai Eminescu”, Vasile Bâcu, a cerut încuviințarea publicului prezent a unei adresări către autoritățile orășenești referitoare la permiterea oficierii serviciului divin în limba română în capela din vechiul cimitir al orașului, unde sunt înmormântați șase mitropoliți ai Bucovinei. Limba română trebuie să răsune deopotrivă în școlile și în bisericile noastre. Să ne amintim de cuvintele celebre ale copământeanului nostru, George Sion:„ Limba, țara, vorbe sfinte/ La strămoși erau;/
Vorbiți, scrieți românește,/ Pentru Dumnezeu!”.
Aripa divină, care apără „Dumnezeiasca limbă – cea Română”
Inițiativa Chișinăului de a institui Sărbătoarea „Limba noastră” și exemplul Cernăuțiului în această privință, au fost susținute de România în anul 2013, când ziua de 31 august a fost declarată Ziua Limbii Române și introdusă în calendarul spiritual românesc. La Cernăuți marcarea Sărbătorii „Limba noastră cea română” în acest an a început cu depunerea de flori la monumentul lui Mihai Eminescu, apoi a continuat în Palatul Academic. Au fost prezenți reprezentanți ai autorităților regionale, Consulul General al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu. Ca și la prima ediție a sărbătorii, a răsunat blagoslovirea preotului. De data aceasta ea a fost rostită de părintele Pavel Paulencu, paroh al Bisericii Înălțarea Domnului de la Horecea. Apoi fiul său, Dumitru Paulencu, deținătorul Grand-Prix al Concursului Internațional „Micul Prinț” de la Chișinău, a interpretat cunoscutul cântec al lui Ion Aldea Teodorovici „Limba română”, confirmând parcă blagoslovirea preoțească: „Dumnezeu prima oară / Când a plâns printre astre,/ El a plâns peste Țară/ Cu lacrima limbii noastre”.
De asemenea, în mod tradițional a evoluat Corul „Dragoș Vodă” (cel de bărbați), „Fetele din Bucovina”, care împreună, sub bagheta dirijoarei Luminița Demeanic, au format Corul „Armonia”.
Ansamblul etnofolcloric „Țărăncuța” din Marșinți s-a prezentat cu două cântece vechi, dar răspândite în zona Nouă Suliței. Moderatorii Carolina Jitaru și Cătălin Șcerbaniuc au avut ocazia să prezinte și două tinere talente – interpreta Sabrina Jar, elevă la Liceul nr. 6 „Alexandru cel Bun” din Cernăuți, și declamatoarea Adela Șulea de la Suceava. Solista Natalia Proțiuc a interpretat un cântec propriu pe versurile tânărului poet, Vladimir Robu. Pentru prima dată în cadrul Sărbătorii „Limba noastră cea română” a evoluat pianista Lilia Holomeniuk, Artistă emerită a Ucrainei. Ea a propus publicului spectator două piese de Ciprian Porumbescu. Tot pentru prima dată a ieșit pe scenă Maria Rotaru, fiica regretatului activist al Societății „Mihai Eminescu”, Constantin Rotaru, din Poieni-Bucovina. Ea a recitat o poezie din propria creație, dedicată limbii materne.
În mesajul său de salut, doamna Consul General al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu, a precizat că vara aceasta mai mult de 2000 de copii s-au odihnit în România, în taberele din cadrul programului ARC. Statul român acordă mai mult de 6 mii de burse pentru elevii și profesorii români. Au ținut să mulțumească României pentru susținere și ajutor Victoria Zaiaț de la Direcția de Cultură din cadrul AMR Cernăuți, și Olena Ponomarenko, lidera Societății femeilor ucrainene din regiunea Cernăuți. Președintele Societății „Mihai Eminescu”, Vasile Bâcu, la rândul său, a mulțumit Consulatului General al României la Cernăuți pentru susținere permanentă, Direcției de Cultură pentru finanțarea scoaterii de sub tipar a unui număr special al ziarului „Plai Românesc”, consacrat celor două date însemnate – 35 de ani de activitate a Societății „Mihai Eminescu” și ediția a 35-a a Sărbătorii „Limba noastră cea română”.
Un cuvânt bun la adresa sponsorilor a rostit și vicepreședintele Societății „Mihai Eminescu”, Nicolae Șapcă, în special familiei Ioan și Paraschiva Abutnăriței din Vatra Dornei, care de data aceasta, deși n-au fost prezenți la Sărbătoarea „Limba noastră cea română”, și-au adus, ca de obicei, contribuția, la fel ca și Dumitru Morgan, patron al Fabricii de Ape Minerale din Budeneț, Mihai Tanas din Herța și alți oameni de bună credință.
Nicolae Șapcă, în calitate de poet și autorul unei proaspete plachete, ce include o cunună de sonete, a citit un nou sonet al său, scris chiar în dimineața de 31 august, intitulat „Serafimul cu șapte aripi”:
Acolo, sus, în vârf de Univers,
Pe undele eterului galactic,
Stau Serafimii pe-un picior de vers,
Învăluiți de-un luciu diamantic.
Să nu-i orbească strălucirea lui,
Să nu le ardă chipul blând căldura,
Tatăl din Cer a dat fiecărui,
Și-n șase aripi le-a-nvelit făptura.
Mai spre Palat stropea un Serafim
Arome de tămâie prin grădină,
Lui, Dumnezeu i-a dat ceva sublim –
Să aibă șapte aripi la-ndemână.
El apăra cu aripa-i divină
Dumnezeiasca limbă – cea Română.
Au venit la Cernăuți să marcheze împreună cu românii nord bucovineni Sărbătoarea Limbii Române mai mulți oaspeți din România, printre ei fiind și membri ai Cenaclului literar transfrontalier „Mașina cu poeți” (Cernăuți-Suceava): Constantin Bulboacă din Fălticeni, Constantin Horboveanu și Dan Nicolae Popescu de la Suceava, Gheorghe Varganici, precum și profesorul Vasile Adăscăliței din Dorohoi și inițiatorul galeriei „Personalităților de seamă din nordul și sudul Bucovinei”, Ioan Ițco. De la București au venit la Cernăuți să proslăvească limba română preotul Radu Ilaș, cunoscut și prin articolele publicate în presa de expresie românească nord bucovineană, și profesorul Călin Georgescu.
Scriitoarea Maria Toacă a făcut o succintă prezentare a cărților în limba română editate în ultimul an. Este un rezultat al ajutorului acordat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Ar fi bine, a opinat ea, ca un asemenea ajutor să asigure editarea mai multor cărți românești anume la Cernăuți.
I-a felicitat pe toți cei prezenți cu prilejul Zilei Limbii Române șefa Catedrei de Filologie Română și Clasică de la Universitatea din Cernăuți, Cristina Paladean. Cuvintele ei inspiră optimism, la fel cum optimistă a fost ideea constituirii Societății „Mihai Eminescu”, născută la această catedră universitară și realizată cu 35 de ani în urmă.
Interpreta și cantautoarea Carolina Jitaru a întregit sărbătoarea cu două cântece: unul despre orașul Cernăuți, leagănul românismului bucovinean, pe versuri de Vasile Bâcu, iar altul „La mulți ani, limbă română”, pe versuri de Nicolae Șapcă, el fiind un acord crescendo final al spectacolului din Palatul Academic.
„Pentru ea puternici sunt Carpații”
Deși a fost o ediție jubiliară a Sărbătorii „Limba noastră cea română”, ea a adunat mai puțină lume în sala de spectacole. Cauza, cum s-ar spune, este la suprafață: în țară e război, fapt care lasă urme adânci asupra vieții multilaterale a societății. Însă aceasta în nici un caz nu a diminuat importanța evenimentului. Am selectat câteva păreri din rândurile spectatorilor, care au venit cu bucurie la sărbătoarea noastră tradițională, ea aducându-le lumină în suflet:
Octavian VORONCA, membru al prezidiului Societății „Mihai Eminescu”, veteran al învățământului public:
– S-a vorbit mai puțin despre problemele funcționării limbii române pe teritoriul regiunii noastre. Probleme există și ele trebuie soluționate. Important este să fie pace, să se termine acest război, care aduce enorme pierderi și pagube, ca apoi oamenii să se apuce de făurirea unei vieți prospere – economice și spirituale. Atunci vom avea posibilități să ne concentrăm mai mult asupra chestiunilor ce țin de idealurile și interesele neamului nostru românesc.
Viorica VISOȚCHI, fostă titulară a Redacției române a Postului de Radio Ucraina Internațional:
– Am rămas profund impresionată de spectacol. I-am aplaudat pe coriștii din Corul „Dragoș Vodă”, pe vocalistele „Țărăncuței”, în frunte cu Sofia Roșca. Pentru mine a fost o descoperire plăcută vocea deosebită a tânărului interpret Dumitru Paulencu. Bravo lui! Mi-a rămas întipărit în inimă cântecul despre Cernăuțiul nostru, interpretat de fosta colegă de serviciu, Carolina Jitaru. În el se amintește și despre suburbiile românești – Roșa Stâncă, Roșa, Țețina – atât de dragi și apropiate sufletului meu. Nu toți cunoscuții și rudele mele au avut posibilitate să asiste la spectacol, dar neapărat am să le povestesc despre el, despre neobosiții organizatori ai vieții culturale a românilor din regiunea noastră.
Anatolie PIȚUL, primarul Comunității Teritoriale Ciudei:
– Eu am avut ocazia, împreună cu studenții de la Medicină, să particip la prima sărbătoare a Limbii Române de la Chișinău. E ceva ce nu se uită. Mă bucur că avem și la Cernăuți o astfel de sărbătoare, organizată an de an. Limba maternă este cea mai mare comoară pe care am primit-o de la mama. Însuși cuvântul „mamă” îl rostim pentru prima dată în graiul nostru. Dacă ați observat, avem în Comunitate un grup de animatori ai vieții spirituale, care de fiecare dată sunt prezenți la evenimentele culturale ale românilor, desfășurate la Cernăuți. Ne străduim să avem o grijă părintească față de limba noastră cea română în localitățile Comunității. Prin ea dăinuim ca neam pe aceste meleaguri blagoslovite de Dumnezeu.
Vasile CARLAȘCIUC
„Monitorul bucovinean” – https://monitorbuk.com/
