Ziua de pomenire a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, 2 iulie 2024, a fost prilej de aleasă bucurie și trăire duhovnicească în Mănăstirea Putna, cea mai cunoscută ctitorie și necropolă a domnului Moldovei, mutat în lăcașurile cerești în anul 1504.
Prăznuirea Binecredinciosului Voievod, la împlinirea a 520 de ani de la nașterea în Împărăția lui Dumnezeu a celui mai cunoscut apărător al credinței de pe meleagurile din frumoasa și Dulcea Bucovină , a început la ora 7 când Părintele Arhimandrit Clement Haralam înconjurat de un sobor de preoți din România, Basarabia și nordul Bucovinei au citit imnul Acatist al Sfântului Domnitor, apoi a urmat închinarea la mormântul Măriei Sale a celor trei ierarhi ai Bisericii noastre, Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcop al Hușilor, Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcop al Basarabiei de Sud, și Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, prezenți în mijlocul credincioșilor și al obștii monahale cu ocazia hramului.
Un moment aparte al manifestării dedicate celui care a ctitorit sau sprijinit peste 40 de lăcașuri de cult l-a constituit întâmpinarea de către starețul Putnei, arhim. Melchisedec Velnic, a gospodarilor din vetrele folclorice ale județului Suceava, care au venit pe jos de la intrarea în comuna Putna până la Mănăstire. Aceștia au interpretat cântări religioase și patriotice, fiind însoțiți de Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, care a inițiat acest pelerinaj în cadrul Programului Ștefanian acum opt ani.
Cei trei ierarhi, înconjurați de un numeros sobor de preoți și diaconi, din care a făcut parte arhim. Melchisedec Velnic, exarh al mănăstirilor și stareț al mănăstirii Putna, arhimandritul Clement Haralam, mare eclesiarh al Catedralei Patriarhale din București, arhim. Nectarie Clinci și arhim. Mihai Balan, exarhi de zonă, arhim. Hariton Negrea starețul mănăstirii Petru Vodă consilieri ai Centrului Eparhial Suceava și pr. Ionel Constantin Maloș, protoiereu al Protopopiatului Rădăuți, au săvârșit apoi Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur la altarul de vară al ctitoriei voievodale amenajat în preajma turnului clopotniței.
Răspunsurile liturgice au fost date de Corala preoțească „Ștefan Nosievici” a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, coordonată de pr. protoiereu Ionel Doru Budeanu și dirijată de pr. Ciprian Constantin Curcă.
Cuvântul de învățătură a fost rostit la finalul Sfintei Liturghii de către Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcop al Hușilor, care le-a creionat numeroșilor credincioși adunați sub tâmplele putnene portretul duhovnicesc al slăvitului voievod, a cărui principală trăsătură este smerenia, virtute pe care a dorit să o cultive având-o ca punct de reper pe Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, sub ocrotirea căreia, din evlavie și dragoste, a așezat multe din ctitoriile sale.
În cuvântul de învățătură preasfințitul Ignatie a zis:
,,Bătălia de la Vaslui (Podul Înalt) dintr-o marți, 10 ianuarie 1475, când voievodul i-a învins pe otomani, a fost una dintre cele mai mari victorii militare din domnia lui Ștefan cel Mare. În apropierea municipiului Vaslui este un edificiu, ridicat în memoria Domnitorului Sfânt Ștefan cel Mare.
În urma acestei victorii răsunătoare, de o mare importanță strategică pentru vremea respectivă, Sfântul Voievod Ștefan cel Mare – așa cum consemnează o cronică a primului istoric polonez – „a poruncit în toată țara, cu asprime, ca nimeni să nu-i atribuie lui această biruință, ci Domnului Dumnezeu Însuși.
Câți dintre noi am avea această putere ca, în reușitele noastre – mici sau mari – sau în urma unei asemenea izbânzi, cu consecințe asupra Moldovei, să spunem ca Ștefan cel Mare?
Din nefericire, noi ne atribuim și izbânzile pe care nu le avem și care nu sunt ale noastre. Ne împăunăm, ne fardăm, și vrem să ne livrăm celor din jurul nostru într-un fel în care nu suntem.
În fața propriei noastre conștiințe, știm cât de mici suntem, știm că suntem locuiți de păcate, de slăbiciuni și neputințe. Cu toate acestea, am vrea să părem puternici, măreți, urcați pe niște socluri care nu ni se cuvin. Noi nu manifestăm smerenie, asemenea Voievodului sau, la modul desăvârșit, cum ne încredințează Maica Domnului.
Trăim, din păcate, într-o societate – căreia îi facem parte și nu i ne putem sustrage – mândră, arogantă, plină de atitudini semețe și de superioritate față de cei din jurul nostru. Foarte rar găsim oameni smeriți, înțelepți, care să nu vorbească despre ei înșiși, ci să pună totul în seama bunului Dumnezeu.
Noi ne întristăm când cineva nu ne laudă și când nu pune în evidență, în lumina reflectoarelor vieții publice, tot ceea ce Dumnezeu a așezat, cu atâta mărinimie și generozitate, în sufletul nostru.
Când cineva este ingrat, nerecunoscător, și se comportă inadecvat, noi ne năpustim asupra acelui om și ne cerem dreptul de a ni se mulțumi, dreptul ca cei cărora le-am făcut bine să ne fie recunoscători. O asemenea atitudine este una de mândrie și de foarte multă aroganță.
Sfântul Voievod Ștefan cel Mare, cel care a rânduit Domnul să plece în lumea veșniciei într-o zi de sărbătoare dedicată Maicii Domnului, a trăit în smerenie și nu și-a atribuit nicio biruință, ci pe toate le punea pe seama bunului Dumnezeu.”
Sărbătoarea Sfântului Voievod Mușatin a adus împreună clerici și credincioși din Moldova din stânga și din dreapta Prutului și din nordul Bucovinei, din regiunea Cernăuți, la eveniment fiind prezenți și reprezentanți ai autorităților centrale, județene și locale.
După intonarea Imnului național al României și înainte de semnarea protocolului de cooperare între Sfânta Mănăstire Putna și Ministerul Apărării Naționale, în semn de cinstire a ctitorului mănăstirii, între zidurile Cetății Putnei a avut loc și o ceremonie militară deosebită, cu prilejul acestei mari sărbători.
Voievodul Ștefan cel Mare a fost unul dintre cei care au marcat această importantă legătură dintre Biserică și Armată. Prin faptele sale ne-a lăsat o moștenire pe care trebuie să o ducem mai departe: apărarea neamului și a credinței străbune. Cooperarea dintre cele două instituții, Armată și Biserică, rămâne la fel de relevantă și astăzi. În fața provocărilor și nu numai, solidaritatea și coeziunea sunt absolut necesare.
Evenimentul a continuat cu depunerea de coroane și jerbe de flori la mormântul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare de către Prefectul Județului Suceava, Secretariatul de Stat pentru Culte, Primarul localității Putna, Președintele Consiliului județean Suceava, Consulul General al României la Cernăuți, Ministerul Apărării Naționale și alte instituții.
A urmat ceremonialul militar dedicat sărbătoririi Sfântului Voievod Ștefan cel Mare la 520 ani de la trecerea la cele veșnice, defilarea Drapelului de luptă și a detașamentelor de onoare pe acordurile Muzicii Militare a Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul”, deschisă de lt. col. Cătălin Koszta, șef de stat major. Au defilat militari din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Bucovina” din Suceava, militari din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean „Bogdan Vodă” Suceava, elevii Colegiului Național Militar „Ștefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc, Detașamentul de onoare din Republica Moldova format din studenții Academiei „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne din Chișinău.
Defilarea s-a încheiat cu prezentarea onorului Muzicii Militare a Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul”. Cei prezenți au asistat la programul de Drill Team, respectiv exercițiul de mânuire a armamentului din dotare, pregătit de militarii Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul”.
La împlinirea a 520 de ani de la trecerea la cele veșnice a Voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt, credincioși din toate colțurile țării, din Ucraina și din Republica Moldova s-au unit în duh de rugăciune pentru a-l cinsti pe Sfântul Voievod la mormântul său de la Putna. Ei au avut totodată bucuria de a se închina și la moaștele Sfinților putneni Iacob, Sila, Paisie și Natan, precum și la fragmente din moaștele Sfinților Trei Ierarhi și ale Sfântului Nectarie, așezate într-un baldachin frumos împodobit pe latura din stânga a bisericii ștefaniene, primind și câte o iconiță cu chipul „atletului credinței creștine”.
Mă bucur că l-am revăzut și am slujit împreună cu Parintele Arhim. Clement Haralam marele Eclesiarh de la Catedrala Patriarhală, fostul meu duhovnic din vremea studenției.
Multumim Parintelui Stareț Arhimandritul Melchisedec Velnic, pentru ospitalitatea cu care ne primește în fiecare an.
A fost o zi frumoasa cu bucurii alături de bucovinenii noștri atât de frumoși și atât de frumos îmbrăcați în straie populare, o zi în care Dumnezeu a și răcorit pământul la sfârșitul slujbei mangâindu-l cu ploaia răcoritoare și atât de binefăcătoare.
Preot Teodor Ciurariu,
Dorohoi
„Monitorul bucovinean” – https://monitorbuk.com/
