O nouă întâlnire a cenaclului transfrontalier „Mașina cu poeți” care a avut loc în orașul Herța din regiunea Cernăuți a demonstrat că acest gen de activitate este tot mai atractiv pentru un număr mare de creatori ce au prilejul să schimbe idei, impresii, să lege prietenii, în numele unor valori comune.
La Herța s-au reunit scriitori din Suceava, Fălticeni Câmpulung Moldovenesc, Pojorâta, Vatra Dornei, din Iași și Dorohoi, din Cernăuți, Herța și alte localități din nordul Bucovinei. Gazdă primitoare ne-a fost Liceul „Gheorghe Asachi”, unde colectivul didactic și elevii ne-au întâmpinat cu pâine și sare, ca pe niște oameni de seamă. Profesoara Marina Maftei, directoarea instituției ne-a urat bun venit, sănătate, pace și ne-a invitat să vizităm instituția. Peste tot, începând din holul de la intrare, unde sunt expuse bustul, date și imagini despre activitatea ilustrului patron al școlii, se observă interes pentru buna gospodărire, ordine, dezvoltarea bazei materiale care să asigure o educație de calitate a elevilor. În sala de festivități, unde s-a desfășurat întâlnirea cenaclului, un grup de elevi, îndrumați cu pricepere și căldură de prof.dr. Elena Apetri au demonstrat că herțenii cred în adevărul sintagmei rostită de Grigore Crigan, anume că „Eminescu este cea mai curată lacrimă a noastră”. Copiii au adus un omagiu marelui Poet, recitând cele mai frumoase versuri, pe fondul muzical al Baladei lui Ciprian Porumbescu, au selectat citate celebre, din scrierile sale, au apelat la definiția lui Marin Sorescu, au interpretat melodia „Eminescu”, pe versuri de Grigore Vieru și muzica lui Ion Aldea Teodorovici. Poetul și jurnalistul Vasile Bâcu, președintele Societății pentru Cultura și Literatura Română „Mihai Eminescu” din Cernăuți a amintit de mari personalități ale Herței: Gheorghe Asachi, Vasile Bogrea, Artur Verona și, din vecinătate, Grigore Vieru. Din partea Primăriei orașului, a transmis un salut consilierul cultural Adrian Medvedi, care ne-a însoțit pe tot parcursul activității și a mulțumit gazdelor pentru ospitalitate. Din partea Consulatului general al României la Cernăuți, ministrul plenipotențiar Dan Constantin a apreciat organizarea activității la Herța, care continuă o tradiție frumoasă și a propus un moment de reculegere pentru cei căzuți în războiul cu care se confruntă Ucraina.
În cadrul momentului de istorie, col. r. Ioan Abutnăriței s-a referit la istoria ținutului Herța, la modul în care a fost ocupat de către armata sovietică, la urmările acestei ocupații, la personalitățile marcante Gheorghe Asachi și Vasile Bogrea, rolul lor în cultura română. Vasile Bâcu a precizat că o sală din cadrul Universității din Cluj poartă numele lui Vasile Bogrea, ceea ce validează importanța sa. Niciodată nu este uitat cel care, alături de prof. univ. Gina Puică de la USM Suceava, a avut inițiativa înființării cenaclului, academicianul Vasile Tărâțeanu, redutabil poet, din creația căruia, fiica sa, Cristina Tărâțeanu a recitat un poem simbolic „Unde-i acasă, fraților?”. Constantin Horbovanu, din partea creatorilor din Suceava, a început prezentarea colegilor cu tânăra poetă Adela Șulea. Foarte talentată și ca recitatoare, Adela ne-a încântat cu „Iubesc ploaia” de Nichita Stănescu și „Floare albastră” de Mihai Eminescu. Prozatorul Andrei Breabăn a anunțat că lucrează la o antologie dedicată lui Ștefan cel Mare, anul acesta fiind unul aniversar. A precizat, cu argumente din documente, că voievodul a fost considerat sfânt din timpul vieții pentru luptele sale în apărarea creștinătății. Autoare și de poezie, pictoriță, Grațiela Țurțu a lecturat un fragment dintr-un volum de proză, iar Monica Buhac a închinat lunii iubirii, care este februarie, două poeme de dragoste. Un laconic „Recviem pentru om” a rostit George Sauciuc.
Societatea Scriitorilor fără Frontiere din Iași a fost prezentă prin poeta și epigramista Elena Mândru, președinta societății, care a amintit că herțanul Gheorghe Șodrângă este membru al acestei entități de la începutul activității, proaspăt membru a devenit poeta și solista Sofia Roșca, care a probat calitățile lirice prin lectura unui poem. Maria Apetroaiei, vicepreședinte și redactor șef al revistei „Moldova literară” a rostit un poem dedicat limbii române, Paraschiva Abutnăriței, vicepreședinte, un poem simbolic „Tăria luptei”, Luminița Reveica Țăran, un poem încărcat de sensuri „De profundis”. Despre Dragobete (înlocuit cu o sărbătoare străină) a prezentat un text satiric Elena Mândru, alăturând câteva epigrame dedicate Herței.
Prof. dr. Vasile Adăscăliței din Dorohoi, președintele Asociației „Prietenii Basarabiei, Bucovinei și Ținutului Herța”, a adresat felicitări gazdelor pentru primirea sub auspicii eminesciene („Eminescu se păstrează în structura genetică a neamului”), pentru seriozitate și păstrarea „spiritului școlii statornice” și a adus în discuție alte amănunte despre istoria Herței. A propus un moment de reculegere pentru martirii de la Lunca, pentru care s-au oficiat slujbe de pomenire la Boian și la Oroftiana și a subliniat că avem datoria să păstrăm memoria strămoșilor, să păstrăm limba maternă, să nu uităm istoria „cea dintâi carte a unei nații” (N. Iorga). Colegul său, prof. Gabriel Alexandru a rostit două poezii „De-aș fi” și „3 D”, având ca motto „Nihil sine Deo”.
Col. r. Vasile Aioanei din Câmpulung s-a referit la Gheorghe Asachi, care a „revoluționat” învățământul ieșean și a citit un poem dedicat Herței, având ca motto cuvintele lui Asachi, „puterea stă în unire”. Elena Alina Andruhovici apreciază pe cei chemați de fiorul poeziei, de vraja lui Eminescu aflat „în sângele nostru”, mărturisește că „mă cheamă țărna, rădăcina mă cheamă”, fiind născută în Băhrinești, sat rămas în graniță străină, despre care a scris în volumul „Cum poți să uiți?”.
Gabriela Braha (care este și membră a SSFF) a făcut recurs la Poet prin poeziile „Rugă către Eminescu” și „Mihai, Domn al limbii române” și a adăugat o rugă „Fă, Doamne, Dacia Mare”. Un poem concentrat „Doar cerul mi-i cămașa” a rostit Valerian Bedrule din Pojorâta. Constantin Bulboacă a venit din Fălticeni însoțit de o echipă puternică, a exprimat emoția generată de acest ținut „hărșuit” de ruși (cărora le dedică un catren aspru) și a citit un text liric impresionant, despre războiul care aduce jertfe. Maria Crețu a vorbit despre cel mai longeviv festival de poezie pentru tineri „Nicoae Labiș” de la Mălini și s-a adresat cu un poem creatorilor tineri. Creații reușite au rostit Ion Caulea (Inocență) și Gabriel Todică (Am voie să cânt în limba mea, în limba română). Prof. Puiu Crețu a interpretat magistral, la flaut, fragmente din „Rapsodia română” de George Enescu. I-a însoțit, tăcut de astă dată, poetul Gheorghe Varganici și harnicul fotograf Marinel Dănilă.
De la Cernăuți au fost prezenți, ca de fiecare dată, creatori foarte valoroși. Ziarista și scriitoarea Maria Toacă, un condei dăruit, a prezentat volumul „Veșnic adăpost al ființei noastre”, dedicat lui Mihai Eminescu și o impresionantă mărturisire a unui supraviețuitor al deportării în Siberia, despre fratele său care și-a întâlnit fostul torționar trădător la Herța, unul dintre cei care scoteau oameni nevinovați din case și-i trimiteau în lagăre. Nicolae Șapcă, vicepreședinte al SCLRB „Mihai Eminescu”, un foarte bun ziarist, este un foarte talentat poet. De curând, i-a apărut volumul de sonete „Pe creste de cuvinte”, demonstrarea harului poetic fiind rostirea poemului retrograd „Cununa de sonete”. Un alt poem reușit „Sărutul tău” a fost pus pe muzică și interpretat cu talentul cunoscut și admirat de către Carolina Jitaru, o excelentă armonie între vers și muzică. Reușite poeme, în stil modern, au recitat Gheorghe Ungureanu și Gheorghe Bodnariuc, Vasile Carlașciuc a ales versuri cu miez profund: „Mai vine Asachi la Herța” purtând „o coroană de vorbe române” și „boarea graiului e încărcată de nectar”. Prof Dorin Misichievici își amintește de anii de școală la Herța, întărind ideea că aici s-a acordat întotdeauna importanță școlii și a lecturat un fragment din prefața la piesa de teatru pe care a compus-o. Tânăra Tatiana Golciuc a recitat o poezie de dragoste. Am descoperit și în Herța creatori talentați, care colaborează la ziarul local „Gazeta de Herța”, condus de Vasile Bâcu, creațiile fiind susținute de pr. Mihai Păduraru (poezie religioasă, cugetări), prof. Elena Apetri, cu „Timp în clepsidră” și „Blestem”, Ana Onofrei „Chipul războiului și al păcii”, Elena Ciubotaru „De ninge este Bucovina” (pentru unire, neam și Luceafăr). Constantin Horbovanu ne-a încântat cu înțelepte și pline de umor „Însemnările unui trecător” și Vasile Bâcu a avut ultimul cuvânt cu un poem liric dedicat martirilor de la Lunca (cei care au putut fi găsiți și înhumați creștinește) „Cruci albe-n cimitir la Mahala”, dar și cu epigrame foarte reușite, dedicate și unora dintre cei prezenți și omului de cultură cernăuțean Iurie Levcic, cel care și-a sărbătorit de curând aniversarea de 55 de ani. Ne-au însoțit pe tot parcursul întâlnirii jurnaliștii Nicolae Hauca și Vitalie Zâgrea, care au imortalizat toate momentele unei ședințe de cenaclu foarte densă, dar care va rămâne un reper de neuitat în memoria celor îndrăgostiți de limba română, de cântec, de tot ce înseamnă trăire profund românească.
Paraschiva Abutnăriței,
or. Vatra Dornei
